Revista „Ambasador pentru România” marchează 45 de ani de la zborul lui Dumitru-Dorin Prunariu în spațiu printr-o serie de interviuri exclusive publicate în ediția tipărită și reunite în dosarul aniversar „45 de ani de la zborul lui Dumitru-Dorin Prunariu în Cosmos”. Redăm mai jos, în format online, secvențe relevante din aceste interviuri, publicate integral în revista tipărită.

Primul interviu din această serie este cel acordat în exclusivitate de Josef Aschbacher, directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), parte a unui demers editorial internațional construit de revistă în dialog cu conducerea ESA și cu astronauți care au marcat istoria zborurilor cosmice.

Interviurile din seria „Ambasador pentru România” sunt, de fapt, o formă de diplomație științifică și culturală, prin care numele lui Dumitru-Dorin Prunariu și al României au fost aduse în prim-planul dialogului internațional despre cunoaștere, cooperare și explorarea spațiului.

În paginile dosarului aniversar din ediția tipărită se mai regăsesc interviuri în exclusivitate cu Dumitru-Dorin Prunariu și astronauții Claude Nicollier, Chris Hadfield și Luca Parmitano, într-o succesiune de dialoguri despre Cosmos, curaj și responsabilitatea celor care au deschis și continuă să deschidă drumuri în explorarea spațiului.

Josef Aschbacher, director ESA – Despre Prunariu, România și viitorul Europei în Cosmos

În interviul acordat revistei „Ambasador pentru România”, Josef Aschbacher, directorul general al Agenției Spațiale Europene (ESA), a vorbit despre zborul din 1981 al lui Dumitru-Dorin Prunariu și despre felul în care acest moment continuă să fie prezent în evoluția explorării spațiale europene. Discuția a urmărit legătura dintre începuturile explorării umane și direcțiile actuale ale programelor ESA, acolo unde importantă este cooperarea între state.

„Privit din spațiu, Pământul apare ca un întreg. Nu mai vezi aceleași separări pe care le percepem de la sol”, spune Aschbacher. Din această imagine se desprinde, în opinia sa, esența zborului uman: „Zborul spațial a construit încredere între state, a adus progres științific și a făcut ca responsabilitatea față de planetă să fie înțeleasă ca una comună”.

Pentru directorul ESA, această perspectivă explică însăși logica organizației pe care o conduce. „Europa a înțeles că programele spațiale mari se fac împreună. ESA funcționează tocmai pe acest principiu: resursele, expertiza și rezultatele sunt împărțite între statele membre”, afirmă el.

În acest cadru, Aschbacher a vorbit și despre locul României în arhitectura spațială europeană. „România este parte activă a programelor ESA de 15 ani și contribuția sa este vizibilă în proiecte importante, inclusiv în misiunea Hera”, arată el. Mai mult, leagă această evoluție de continuitatea începută în 1981: „Spiritul de cooperare de atunci se regăsește astăzi în activitatea astronauților ESA și în cercetările de pe Stația Spațială Internațională, unde rezultatele științei se întorc direct în viața de pe Pământ”.

Despre ce se întâmplă acum în explorarea spațială, Josef Aschbacher vorbește în registru pragmatic. „Spațiul nu mai înseamnă doar simbol sau prestigiu. Înseamnă tehnologie, inovație și soluții care ajung în economie și industrie”, spune el. Misiunile aflate în derulare, inclusiv cele în care sunt implicați astronauții ESA, sunt parte din această evoluție continuă.

România apare în acest context ca parte a unui ecosistem în creștere, format din peste 200 de entități — institute, universități și companii — implicate în domenii precum microsateliți, robotică spațială, inteligență artificială și comunicații cuantice.

„Cu o tradiție îndelungată în aeronautică, inclusiv în proiectarea rachetelor, România este de 15 ani stat membru al Agenției Spațiale Europene, contribuind activ la ambițiile comune ale Europei în domeniul spațial, inclusiv la misiuni emblematice precum Hera. Spiritul de cooperare și rigoare științifică ce a caracterizat misiunea lui Prunariu continuă astăzi la scară continentală prin corpul de astronauți al ESA și prin rolul Europei în cadrul Stației Spațiale Internaționale (ISS), unde astronauții europeni desfășoară cercetări de vârf și testează tehnologii cu beneficii directe pentru viața pe Pământ. În același timp, ESA pregătește următoarea etapă a explorării umane și robotice, asigurându-se că Europa rămâne un actor spațial puternic și influent, atât în spațiu, cât și pe Pământ”, subliniază Aschbacher.

Întrebat despre semnificația actuală a misiunii lui Dumitru-Dorin Prunariu, directorul general al Agenției Spațiale Europene a subliniat, în cadrul interviurilor acordate revistei „Ambasador pentru România”, următoarele:

„Misiunea lui Dumitru Prunariu a fost profund ancorată în cooperarea internațională. La fel ca mulți alți astronauți, el a remarcat că, privit de pe orbită, Pământul apare ca un întreg – fără granițe și fără diviziuni. Zborul spațial uman a depășit întotdeauna limitele naționale. El construiește încredere între state, contribuie la progresul cunoașterii științifice și întărește responsabilitatea comună. Aceste principii stau și astăzi la baza activităților spațiale europene.”

În ultima parte a interviului acordat revistei „Ambasador pentru România”, directorul general al Agenției Spațiale Europene a conturat direcțiile strategice ale Europei în explorarea spațiului, subliniind continuitatea și relevanța viziunii actuale a ESA.

În ceea ce privește obiectivele viitoare ale agenției, acesta a precizat că „ESA pregătește următoarea etapă a explorării umane și robotice, asigurându-se că Europa rămâne un actor spațial puternic și influent, atât în spațiu, cât și pe Pământ.”

Întrebat despre importanța acestei direcții pentru viitorul Europei în spațiu, Aschbacher a evidențiat rolul continuității misiunilor aflate în desfășurare:

„Urmărind misiunea în curs a astronautei ESA Sophie Adenot la bordul ISS, observăm continuitatea acestei viziuni.”

Dimensiunea strategică a zborului spațial uman a fost, de asemenea, subliniată ca element esențial pentru dezvoltarea tehnologică și socială: „Zborul spațial uman nu este doar simbolic – el consolidează suveranitatea tehnologică, accelerează inovația în multiple sectoare și inspiră noile generații.”

Directorul Agenției Spațiale Europene a mai subliniat importanța dimensiunii istorice și strategice a parcursului european în spațiu, evidențiind fundamentele pe care se construiește viitorul explorării spațiale:

„Moștenirea zilei de 14 mai 1981 ne amintește că prezența Europei în spațiu se bazează pe cooperare, excelență și angajament pe termen lung – fundamentele care fac posibile inovațiile de mâine. Pe aceste baze construiește ESA viitorul, inclusiv prin diversificarea parteneriatelor internaționale, într-un moment decisiv pentru Europa în domeniul spațial.”