NASA a anunțat selecția astronautului italian Luca Parmitano pentru misiunea Artemis III, acesta devenind primul european ales să participe la programul lunar care va pregăti revenirea oamenilor pe suprafața Lunii. Decizia marchează un moment istoric pentru Agenția Spațială Europeană (ESA) și pentru întreaga comunitate spațială europeană.
În cadrul misiunii Artemis III, programată pentru 2027, Parmitano va îndeplini rolul de pilot al echipajului format din patru astronauți. Misiunea va testa proceduri complexe de întâlnire și andocare între capsula Orion și două module lunare dezvoltate de SpaceX și Blue Origin, tehnologii esențiale pentru viitoarele aselenizări cu echipaj uman.
„Sunt onorat de rolul care mi-a fost încredințat”, a declarat astronautul italian după anunțul NASA.
Pentru Europa, alegerea lui Luca Parmitano reprezintă recunoașterea unei cariere excepționale. Astronaut ESA din 2009, colonel al Forțelor Aeriene Italiene, pilot de încercare și inginer, Parmitano a acumulat peste 360 de zile petrecute în spațiu, a efectuat șase ieșiri extravehiculare și a devenit primul italian și al treilea european care a comandat Stația Spațială Internațională.
Interviu exclusiv pentru „Ambasador pentru România”
Anunțul NASA vine la scurt timp după ce Luca Parmitano a acordat un amplu interviu revistei „Ambasador pentru România”, în cadrul dosarului special dedicat împlinirii a 45 de ani de la zborul istoric în Cosmos al lui Dumitru-Dorin Prunariu.
Într-o coincidență simbolică, cei doi împart aceeași zi de naștere, 27 septembrie, la o distanță de 35 de ani. Parmitano a vorbit cu căldură despre relația sa cu cosmonautul român și despre impactul pe care misiunea Soyuz 40 din 1981 l-a avut asupra României.
„Am avut ocazia să-l întâlnesc pe Dumitru-Dorin de mai multe ori și am păstrat legătura pentru că împărtășim aceeași zi de naștere. Impactul pe termen lung al unei astfel de misiuni are două componente. Prima este practică, iar ca astronaut, Dorin a fost un adevărat ambasador al științei și tehnologiei. A doua componentă este mai puțin vizibilă, dar la fel de puternică: el a arătat studenților și tinerilor din întreaga Românie cât de important este să crezi că se poate”, a declarat astronautul ESA.
Parmitano consideră că moștenirea lui Prunariu depășește performanța tehnică a zborului din 1981 și ține de capacitatea de a inspira generații întregi.
„Capacitatea de a inspira este un dar rar, iar experiența lui Dorin amintește că pasiunea, dedicarea și munca asiduă deschid uși către posibilități pe care poate nici nu ni le-am imaginat.”
„Port pe costum drapelul Italiei, dar în spațiu reprezint întreaga Europă”
Una dintre temele centrale ale interviului acordat revistei a fost identitatea europeană în explorarea spațiului.
După trei decenii în Forțele Aeriene Italiene și două misiuni de lungă durată pe ISS, Parmitano spune că nu vede nicio contradicție între identitatea sa națională și cea europeană.
„Ca ofițer al Forțelor Aeriene Italiene timp de 30 de ani, am fost mereu fascinat de simbolismul și relevanța identității naționale. Am purtat drapelul Italiei pe umărul stâng pe fiecare costum de zbor – și pe fiecare costum spațial – pe care l-am îmbrăcat, iar singura insignă cu numele pe care o port este cea cu vulturul încoronat auriu, pe care am câștigat-o ca pilot militar, acum un sfert de secol.
În același timp, am crescut într-o perioadă în care speranța unui viitor mai bun pentru Europa inspira profund generația mea de tineri europeni, iar aceasta se identifică puternic cu valorile și credințele fundamentale ale ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană.”
Astronautul adaugă că experiența de pe Stația Spațială Internațională l-a convins că marile proiecte ale omenirii nu pot fi realizate decât prin cooperare.
”Mă simt confortabil să fiu european de naționalitate italiană și port această identitate cu mine. Știu că semenii mei italieni pot aprecia valorile pe care le aduc în mediul internațional de lucru și cred că partenerii internaționali de la Stația Spațială văd clar că port cu mine valorile duale, dar complementare, ale moștenirii mele italiene – cu tot ce presupune aceasta – și ale unui ambasador al istoriei noastre europene de colaborare, cooperare și abordare pașnică a problemelor globale.”
Selecția sa pentru Artemis III oferă o nouă dimensiune acestor afirmații. Pentru prima dată, un astronaut european va participa direct la una dintre misiunile care vor deschide drumul către întoarcerea omului pe Lună.
Explorarea spațiului ca proiect comun al umanității
Parmitano consideră că viitorul explorării spațiale va depinde de capacitatea națiunilor de a coopera dincolo de interesele politice imediate.
„Explorarea poate fi uneori văzută ca un avantaj strategic, ceea ce poate stimula competiția. Dar am văzut de-a lungul anilor că știința rămâne o cale unică de a uni oamenii în jurul unui scop comun și universal: extinderea cunoașterii umane și aprofundarea înțelegerii universului.”
În opinia sa, colaborarea internațională care a făcut posibilă funcționarea Stației Spațiale Internaționale trebuie să continue și în noua eră a explorării Lunii și a planetei Marte.
„Este esențial să continuăm cooperarea științifică dincolo de orbita joasă a Pământului și către explorarea Lunii și a planetei Marte.”
Un mesaj pentru România
În interviul acordat revistei „Ambasador pentru România”, astronautul ESA a transmis și un mesaj pentru tinerii români interesați de știință și explorare spațială.
„România este un membru activ al Agenției Spațiale Europene, iar noi căutăm talent și excelență oriunde. Și știu cât de mult are de oferit România.”
La aproape 45 de ani de la zborul lui Dumitru-Dorin Prunariu și la scurt timp după anunțul NASA privind participarea lui Luca Parmitano la Artemis III, povestea explorării spațiale europene pare să închidă un cerc simbolic: de la pionierii care au demonstrat că orice este posibil, la generația care pregătește întoarcerea omului pe Lună.
Iar printre cei care vor scrie următorul capitol al acestei istorii se află acum și astronautul italian care, în interviul nostru, n-a vorbit despre curaj, inspirație și puterea colaborării dintre oameni și națiuni.
Sursă foto: NASA
