Ambasador pentru România
Dr. Gabriel Dimofte -director medical IRO Iasi
Ambasador pentru România Românii de Acasă

Dr. Gabriel Dimofte, directorul Institutului Regional de Oncologie (IRO) din Iași, la interviurile ”Ambasador pentru România”

Medicul Gabriel Dimofte conduce singurul spital din România construit după Revoluție: Institutul Regional de Oncologie (IRO) din Iași. Îl avem invitat la interviurile ”Ambasador pentru România”. Din dialogul cu medicul Gabriel Dimofte vom învăța să facem diferența dintre viață și moarte. Vom învăța să facem prevenție, un aspect la care România este deficitară.

Director medical al institutului chiar de la deschidere, din 2012, Gabriel Dimofte a reușit să dezvolte ample programe de prevenție a cancerului, iar în 2022 urmează să deschidă un centru de screening pentru pacienții sănătoși.

Predă chirurgia în cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, axându-se pe chirurgia oncologică și endoscopia digestivă superioară și inferioară diagnostică și intervențională.

Reputat oncolog, Gabriel Dimofte a demonstrat, în cei aproape zece ani de când conduce IRO, că în România se poate face medicină la cele mai înalte standarde. Cu enorm de multă muncă și voinţă și fără să aştepte să se întâmple minuni peste noapte.

A reușit să dezvolte programe de prevenție a cancerului prin atragerea a zeci de milioane de euro într-un centru de cercetare şi într-unul de screening. Un centru de screening pentru pacienți sănătoși la care se lucrează de patru ani și care va fi deschis anul viitor. Centrul va funcționa într-o clădire separată, în zona zero a orașului Iași, respectiv în Copou.

Aici se vor dezvolta programe de screening pentru cancerul de sân și col uterin (deja funcționale în prezent la IRO în cadrul Oncofem și Oncoprev), pentru cancerul de colon, într-un laborator modern de colonoscopie cu 6 camere de examinare, pentru cancerul de prostată și cancerul de piele. Bolile neincluse în programe cu finanțare națională se vor derula utilizând servicii asigurate prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

”Nu trebuie să așteptăm pasivi ca cineva să facă ceva pentru noi, eventual miraculos. Screening-ul este oferit oamenilor sănătoși, fără simptome, dar alegerea trebuie să fie a lor. Trebuie să depășim frica stupidă de a afla că există o problemă medicală. O problemă pe care o ignorăm, pentru a evita implicarea emoțională, nu va dispărea, dar dacă ne decidem să investigăm doar atunci când apar simptome, de multe ori, va fi tardiv”, atrage atenția profesorul Gabriel Dimofte.

”Cancerul este un grup de boli cu o variabilitate greu de imaginat și cu evoluții complet diferite. Unele tumori progresează aproape sub ochii noștri, de la o zi la alta, iar altele au nevoie de ani pentru a afecta viața unui pacient. Programele de screening din România sunt abia la început. Dacă se face ceva în zona medicală de detecție activă a cancerului, prea puțin se face pentru educarea populației cu privire la activitatea preventivă. Este ciudat, dar trebuie să recunoaștem că sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem singuri. Noi, toți, trebuie să ne îngrijim de sănătatea noastră ”, ne explică medicul Gabriel Dimofte în dialogul ”Ambasador pentru România”.

La Spitalul Sfântul Spiridon din Iași se depistează în fiecare zi cel puţin un caz de cancer. Mai grav este faptul că vârsta celor diagnosticaţi este din ce în ce mai mică. La nivel național au fost înregistrate, anul trecut, peste 98.800 de noi cazuri de cancer, potrivit datelor International Agency for Research on Cancer. Tocmai de aceea, centrul de screening care urmează a fi lansat de Gabriel Dimofte la Iași va fi ”o șansă la viață” pentru români în depistarea cancerului în stadii incipiente.

În prezent, Institutul Regional de Oncologie din Iaşi, singurul din Moldova, este cel mai mare centru de radioterapie din ţară, un centru de referinţă în tratament și prevenție, cu două acceleratoare. Institutul este și singurul spital din țară dotat cu hotel, în care sunt cazați gratuit pacienții care beneficiază de servicii de radioterapie în ambulatoriu, care nu locuiesc in municipiul Iași și nu au posibilități de cazare pe perioada tratamentului.

Cristiana P. Bota: Bun găsit la interviurile ”Ambasador pentru România”. Vă mulțumesc pentru timpul pe care ni-l acordați, un timp extrem de prețios pentru bolnavii pe care îi tratați. Mă întreb, cum reușiți să duceți pe umeri responsabilitatea atâtor vieți?

Prof. univ. dr. Gabriel Dimofte: Și eu vă mulțumesc pentru invitație. Aș fi onorat să fiu considerat un potențial ambasador cultural al acestei țări. Cred că noi, medicii, prin prezența noastră la manifestările internaționale, suntem mici ambasadori și contribuim atât cât ne stă în putere la desenarea unui portret mai decent al României.

Responsabilitatea atâtor vieți? Oamenii își pun speranțele și viețile în mâinile noastre, bazându-se pe imaginea, uneori idilică, pe care și-au format-o despre noi. Prin profesia de chirurg avem responsabilitatea de a face tot ce putem pentru viețile care ni s-au încredințat, uneori forțând imposibilul, din dorința de a ajuta. Într-adevăr, profesia de medic, și mai cu seamă cea de chirurg, se apropie mult de artă, iar asta implică și o marjă de necunoscut pe care trebuie să o gestionăm fără a lăsa ca alții să vadă neliniștea din sufletul nostru. Bucuria reușitelor te ridică pe culmi greu de imaginat pentru un necunoscător, sentiment care te face să uiți nopțile nedormite, anii de studii și numeroasele sacrificii. Dar inerentele eșecuri ne prăbușesc uneori până la limitele tolerabilității și ne fac să ne întrebăm dacă suntem capabili să purtăm atâta responsabilitate.

Cristiana P. Bota: Chiar așa, v-ați dorit sa fiți chirurg de copil, de pe la cinci ani? Cum se explică această dorință, de altfel extrem de ambițioasă dacă o privim prin prisma timpului?

Prof. univ. dr. Gabriel Dimofte: În primul an de viață am avut o întâlnire tandră cu arta chirurgiei. Am fost operat de un mare chirurg al Sucevei, Dr. Vasile Andriu, care mi-a salvat viața în condiții medicale departe de cele de astăzi. Acest moment m-a marcat și cicatricea pe care o port cu mare plăcere a reprezentat o chemare la care nu am avut nicio tentativă de a mă opune. Am trăit într-un mediu în care medicina a fost omniprezentă și de foarte mic am dorit să urmez modelul mamei mele și să devin medic. Și ce poate fi mai frumos decât să visezi să devii chirurg, să ai posibilitatea să faci ceva cu mâinile tale, să ajuți și să vindeci oameni. Pentru mine, atunci și acum, rămâne cea mai frumoasă dintre artele medicale.

Cristiana P. Bota: Ce înseamnă timpul în evoluţia cancerului? 

Prof. univ. dr. Gabriel Dimofte: Când ai 7 ani și mergi la școală, un an pare o veșnicie. La 80 de ani, un an pare o clipă. Ce înseamnă câteva luni în viața unui pacient cu cancer, cred că doar ne putem imagina și evident totul depinde de amploarea suferinței. Nu putem vorbi despre 3 luni pentru că nu există acest interval. Un cancer de sân depistat în stadiul 1 este aproape sigur vindecat, astfel că 3 luni reprezintă doar un moment. Un pacient diagnosticat în fază terminală, cu o speranță de viață de 3 luni, va defini aceste 3 luni ca pe restul vieții sale. De murit, se moare o singură dată și este un moment temporal nedefinibil, depinde de momentul evolutiv. Cancerul este un grup de boli cu o variabilitate greu de imaginat și cu evoluții complet diferite. Unele tumori progresează aproape sub ochii noștri, de la o zi la alta, iar altele au nevoie de ani pentru a afecta viața unui pacient.

Cristiana P. Bota: Știm că România este deficitară la depistarea precoce a afecțiunii oncologice. Și totuși, dacă autoritățile nu fac prea multe în acest sens, poate că ar trebui să facem singuri această conștientizare. Ce ar trebui să facă populația în acest sens?

Prof. univ. dr. Gabriel Dimofte: Programele de screening din România sunt abia la început. (…) Dacă se face ceva în zona medicală de detecție activă a cancerului, prea puțin se face pentru educarea populației cu privire la activitatea preventivă. Se subestimează, adesea, impactul psihologic al dezinformării sau a lipsei de informare din surse controlate. La acest moment sunt active regional programele de depistare a canceului de sân și a cancerului de col uterin, iar unele programe de depistare precoce (colon, prostată) se fac aleatoriu. Impactul eforturilor noastre de ani de zile începe să fie vizibil și screening-ul începe să capete contur.

Ce ar trebui să facem în acest sens? Este ciudat, dar trebuie să recunoaștem că sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem singuri. Noi, toți, trebuie să ne îngrijim de sănătatea noastră și, așa cum căutăm informații despre ultimul iPhone, putem căuta informații despre depistarea precoce a cancerului de colon. Veți fi surprinși de proporția oamenilor care au noțiuni elementare în acest sens, dar refuză să meargă de frică, frica de a afla că au cancer.

Continuarea interviului o puteți citi în ediția tipărită a numărului 4 ”Ambasador pentru România” care poate fi comandată la adresa redactie@roambasador.ro sau în secțiunea Comandă revista.

Related posts

Colonel (r.) Nicolae Boghian semneaza rubrica „poezie” din revista „Ambasador pentru Romania”

Teodora Badescu

Luminița Tucă, cercetător, etnolog, publicist – Povestiri despre sate şi oamenii lor, despre rânduială, cântec şi rost în numărul 4 ”Ambasador pentru România” 

Cristiana P. Bota

Comandorul Gheorghe Stancu, fost comandant al Bazei Aeriene 57 Mihail Kogălniceanu, invitat special în revista ”Ambasador pentru România”

Cristiana P. Bota

Lasă un comentariu

* Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și manipularea datelor dvs. de către acest site web.

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Acept Citește mai mult