Pe 27 septembrie, la 02:14 ora României, componenta NASA DART a misiunii internaționale AIDA s-a ciocnit intenționat de cel mai mic asteroid din sistemul binar Didymos aflat la 11 milioane de kilometri de Pământ. Urmează ca ESA să trimită ulterior misiunea HERA spre cei doi asteroizi, pentru a observa în detaliu ce s-a întâmplat în urma impactului. La Misiunea Hera participă și România.
Cercetătorii din industria spațială urmează să studieze asteroidul propriu-zis, misiune la care vor fi implicați și cercetătorii români. Oamenii de știință vor ajunge la obiectul spațial și cu ajutorul inginerilor români.
Cristian Chițu, director companie din industria spațială: „România are un rol foarte mare în misiunea HERA, misiunea Agenției Europene care va ajunge la asteroidul care tocmai a fost impactat de misiunea DART și îl va studia. Practic, va studia ce s-a întâmplat cu asteroidul din diverse puncte de vedere. Va studia parametrii fizico-chimici, compoziția, dimensiunea craterului și așa mai departe, iar contribuția noastră în cadrul acestei misiuni este realizarea sistemului, a componentelor de navigație din sistemele de navigație și control, componente de navigație bazate pe procesare de imagini, navigație bazată pe imagini furnizate de camera de la bordul satelitului HERA.”
Sonda spațială DART a lovit asteroidul Dimorphos
Sonda spațială DART a lovit asteroidul Dimorphos marți dimineață la ora 2 și 14 minute, ora României, și a fost un succes. Nu știm, însă, deocamdată dacă orbita asteroidului va fi modificată.
65803 Didymos este format din asteroidul principal și satelitul acestuia, numit Dimorphos. 65803 Didymos este ținta misiunii internaționale AIDA (Asteroid Impact and Deflection Assessment), cu cele două componente ale sale: componenta americană DART care s-a ciocnit de asteroid și cea europeană HERA care va observa asteroidul în detaliu. Misiunea Hera va măsura masa asteroidului, compoziția acestuia, va analiza craterul provocat de coliziune și ne va ajuta să înțelegem mai bine asteroizii.
În cadrul testului, o sondă spațială de 570 de kilograme a ajuns în mod autonom până la un asteroid țintă, lovindu-se de aceasta în mod intenționat cu o viteză de aproximativ 22,530 km/s, pentru a-i încetini foarte puțin viteza orbitală. Cercetătorii se așteaptă ca impactul să scurteze orbita lui Dimorphos cu aproximativ 1%, adică aproximativ 10 minute.
“Am asistat la primul impact kinetic al unei sonde cu un asteroid, parte a primului test de apărare planetară. Suntem astfel mai aproape de a dezvolta la nivel internațional capacitatea de a ne apăra de asteroizi, iar România face parte din acest efort global,” a declarat Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA).
Misiunea europeană Hera, ce va fi lansată în 2024, își va începe călătoria spre Dimorphos pentru a realiza un studiu detaliat în urma impactului. Hera va strânge date foarte importante precum dimensiunea craterului, masa lui Dimorphos, compoziția și structura sa internă. Aceste noi informații vor transforma experimentul DART într-o tehnică foarte bine înțeleasă, repetabilă, ce ar putea fi aplicată la un moment dat într-o situație care nu mai este un test.
România va furniza câteva elemente esențiale în succesul componentei europene. Expertiza românească va ajuta Hera să ajungă la asteroid și să măsoare foarte precis deviația acestuia în urma impactului cu DART. De asemenea, va sprijini unul din primii doi cubesats deepspace ai ESA să se apropie de asteroid.
„Faptul că ESA a selectat entități românești în apelurile competitive pentru participare la misiunea Hera este o dovadă a creșterii capabilităților din țară, precum și a eforturilor depuse de ROSA în ultimii ani de a stimula participarea la programele ESA”, a declarat Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso, Președintele Agenției Spațiale Române (ROSA).
Creierul misiunii Hera, testat cu echipamente realizate în România
Hera joacă așadar un rol vital în prima misiune de apărare planetară a lumii care ne va ajuta nu doar să înțelegem mai bine asteroizii, dar și să testăm capacitatea noastră de a interveni în schimbarea traiectoriei unui asteroid potențial periculos.
Prin urmare de funcționarea corectă a misiunii poate depinde cursul vieții pe Pământ în viitor, când poate ne vom fi confruntat cu un asteroid periculos, ce se îndreaptă spre noi. Iar în testarea misiunii Hera, ATOS România contribuie în mod esențial.
Echipa românească a realizat echipamentul cu care se testează sistemul de gestiune al datelor, inclusiv computerul de bord al misiunii. „Echipamentul, denumit oficial Data Handling System Special Check-Out Equipment, constă într-o componentă hardware și software, ce este conectată prin conectori specifici la sistemul de gestiune al datelor, format din computerul de bord, memoria internă, dar și la unitățile terminale de platformă, sarcină utilă și propulsie. Echipamentul este deja folosit pentru validare de către contractorul QinetiQ din Belgia.” explică Cătălin Dumitru, Coordonatorul proiectului în cadrul companiei.
Echipamentul dezvoltat de ATOS România permite simularea unui număr impresionant de scenarii în care ar putea ajunge computerul de bord, în funcție de datele provenite de la un număr mare de senzori și interfețe. Astfel în faza de integrare a misiunii Hera se vor putea observa, valida și diagnostica computerul de bord și sistemul de gestiune al datelor.
Echipamente produse în România testează comunicațiile misiunii Hera cu Pământul
ATOS România mai produce pentru misiunea Hera două alte echipamente critice. Primul dintre ele se numește Radio Frequency Special Check-Out System și este folosit la testarea comunicațiilor bidirecționale dintre satelit și sol. De asemenea, ATOS România produce și un echipament care simulează comportamentul stațiilor la sol și validează corectitudinea comunicării cu acestea. Astfel, echipa din România contribuie la asigurarea bunei funcționării a misiunii, ce se bazează pe transmiterea prin telecomunicații a comenzilor și datelor între Hera și centrele de comandă de la sol.
„În prezent, echipamentul pentru testarea computerului de bord a fost livrat către contractorul QinetiQ din Belgia, iar celelalte două echipamente sunt în lucru”, precizează Lucian-Valentin Moleavin, Director de vânzări ATOS România.
