Republica Moldova ar putea încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, cu doi ani înaintea țintei politice de aderare anunțate pentru 2030, dacă va reuși să mențină un ritm accelerat al reformelor și o mobilizare instituțională susținută. Este evaluarea făcută de Vasile Pușcaș, fostul negociator-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană, una dintre personalitățile care au coordonat procesul de integrare europeană a României.
Istoric, profesor universitar, diplomat și membru al Academiei Române și al Academia Europaea, Vasile Pușcaș consideră că deschiderea negocierilor de aderare marchează începutul unei etape mult mai complexe decât obținerea statutului de țară candidată.
„Acum începe negocierea de fond”, explică fostul oficial român, subliniind că Republica Moldova trebuie să armonizeze fiecare capitol al legislației sale cu acquis-ul comunitar și să demonstreze că poate funcționa ca viitor stat membru al Uniunii Europene.
O cursă contra timpului, dar și pentru calitatea reformelor
Potrivit lui Pușcaș, autoritățile de la Chișinău trebuie să urmărească simultan două obiective: accelerarea negocierilor și menținerea calității reformelor.
Pentru fiecare capitol de negociere, Republica Moldova va trebui să prezinte documente de poziție care să explice modul în care intenționează să adopte legislația și politicile europene. Aceste documente vor fi evaluate de Comisia Europeană și de toate cele 27 de state membre ale Uniunii.
Fostul negociator-șef al României atrage atenția că viteza este importantă în actualul context european, favorabil extinderii Uniunii, însă succesul procesului depinde în primul rând de reformele realizate în interiorul țării.
„Ceea ce se face acasă” rămâne factorul decisiv, afirmă Pușcaș, referindu-se la consolidarea instituțiilor, modernizarea administrației publice și creșterea capacității statului de a implementa politicile europene.
Statul de drept și justiția, în centrul evaluării europene
Printre reformele considerate esențiale se numără consolidarea statului de drept, reforma justiției, combaterea corupției și întărirea capacității administrative.
Un rol central îl are capitolul privind drepturile fundamentale, considerat de Uniunea Europeană un test al funcționării instituțiilor democratice, al independenței justiției și al eficienței administrației publice. Acesta este, de regulă, primul capitol deschis și ultimul închis în procesul de aderare.
Din experiența negocierilor purtate de România, Vasile Pușcaș recomandă Republicii Moldova să acorde o atenție specială și capitolelor privind piața internă și cele patru libertăți fundamentale ale Uniunii Europene: libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor.
Deși sunt printre cele mai dificile domenii de negociat, acestea generează și cele mai importante beneficii economice și contribuie la modernizarea accelerată a economiei.
Obiectivul 2030, considerat realist
Întrebat despre perspectiva aderării Republicii Moldova până în 2030, Pușcaș apreciază că obiectivul este realist.
Mai mult, el consideră că negocierile tehnice pe capitole ar putea fi finalizate chiar până în 2028, dacă există voință politică, continuitate administrativă și o mobilizare „extraordinară” a instituțiilor implicate.
În același timp, fostul negociator avertizează că actualul context favorabil nu trebuie considerat permanent. Ascensiunea curentelor eurosceptice în unele state membre ar putea complica în viitor procesul de extindere al Uniunii Europene, motiv pentru care Republica Moldova trebuie să valorifice oportunitatea existentă în prezent.
Dosarul transnistrean nu blochează negocierile, dar va necesita o soluție
Referindu-se la problema Transnistriei, Vasile Pușcaș apreciază că aceasta nu reprezintă un obstacol pentru desfășurarea negocierilor de aderare în etapa actuală.
Totuși, el subliniază că o soluție va trebui identificată înainte de finalizarea procesului și semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană.
Lecțiile României și avantajele Republicii Moldova
În analiza sa, fostul negociator-șef al României evidențiază mai multe avantaje de care Republica Moldova poate beneficia: experiența și sprijinul României, existența legislației europene deja traduse în limba română, dimensiunea mai redusă a economiei și posibilitatea unei integrări accelerate prin conectarea la piața românească și europeană.
În același timp, Pușcaș îndeamnă autoritățile de la Chișinău să privească atent și către dificultățile întâmpinate de România în procesul de integrare europeană.
„Priviți cazul României și prin ceea ce nu s-a făcut cum trebuie”, este recomandarea sa, argumentând că experiența Bucureștiului poate reprezenta nu doar un model de succes, ci și o sursă valoroasă de lecții pentru evitarea unor erori în parcursul european al Republicii Moldova.
Mesajul central transmis de unul dintre artizanii aderării României la Uniunea Europeană este că integrarea europeană nu depinde exclusiv de contextul politic de la Bruxelles, ci mai ales de capacitatea unui stat de a-și moderniza instituțiile, de a consolida statul de drept și de a transforma reformele în rezultate concrete pentru cetățeni.