Nutritia este factorul de baza in ecuatia unui stil de viata sanatos, iar medicii nutritionisti sunt singurii care ne pot oferi educatia corecta asupra valentelor unui stil de viata sanatos. Ceea ce mancam ne influenteaza in mod direct starea de sanatate, buna dispozitie, energia, predispozitia catre dezvoltarea unor afectiuni, dar si capacitatea de concentrare, invatare si de vindecare. Am stat de vorba cu medicul nutritionist Maria Nitescu despre toate aspectele unei vieti sanatoase, despre riscurile la care ne expunem continuand sa ducem un trai nesanatos si stresant, dar si despre cat de sigure sunt unele alimente pe care le consumam zilnic.
Maria Nitescu este conferentiar universitar doctor la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti si medic primar in igiena alimentatiei si nutritiei la Institutul National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals.
Medicul Maria Nitescu a ajutat sute de pacienti sa-si imbunatateasca starea de sanatate. In baza unei anamneze aprofundate, medicul nutritionist a descoperit ce se potriveste si ce nu fiecarei persoane, interventiile fiind personalizate si adaptate inclusiv profilului genetic.
„Desi nu consideram ca facem minuni, noi, medicii nutritionisti, intervenim atat prin terapia medicala nutritionala, cat si prin educatie, in stilul de viata al pacientilor. Asadar, nu este o minune, dar este minunat rezultatul obtinut”, a declarat dr. Maria Nitescu in interviul acordat jurnalistei Cristiana Petrariu Bota pentru publicatia HotWeek.ro.
Este important sa constientizam ca deciziile si comportamentul nostru in ceea ce priveste stilul de viata ne vor influenta starea de sanatate, in bine sau in rau. Stilul de viata inseamna alimentatie, activitate fizica, fumat, consum de alcool, somn si stres.
Alimentatia este, totusi, un factor cheie. Fie ca vorbim de o viata cu ritm echilibrat sau de cea dominata de butonul ”fast”, alimentatia sanatoasa are aceeasi definitie: este atat adecvata energetic si nutritional, cat si echilibrata din punct de vedere al compozitiei. Se considera ca fiind adecvata alimentatia care asigura un aport de energie si nutrientii necesari mentinerii sanatatii. Ne referim la proteine, glucide, lipide – macronutrienti si la vitamine si elemente minerale – micronutrienti.
De la medicul Maria Nitescu am aflat ca este nesanatos sa ai o alimentatie dominata de carne (mai ales procesata, cum ar fi mezelurile, burgerii si alte preparate din carne de tip fast-food), de branzeturi grase, ori de bauturi racoritoare indulcite si produse zaharoase. O alimentatie nesanatoasa este si cea saraca in legume, fructe, cereale integrale si peste. Insa, prin particularitatile fiecarui individ, aportul caloric difera de la persoana la persoana si, prin urmare, cantitatea de alimente ce ar trebui consumata este diferita.
Stiati, spre exemplu, ca pana si carnea tocata este preparata cu o serie de substante chimice? Maria Nitescu ne recomanda sa cumparam carne proaspata, pentru ca nu este la fel de contaminata chimic ca una procesata.
„Trebuie sa alegem raul cel mai mic. O carne proaspata nu are cum sa fie la fel de contaminata chimic ca una procesata. Din punct de vedere al autoritatilor, toate alimentele de pe piata sunt sigure de consum. Din punct de vedere nutritional, nu sunt la fel. In plus, o materie prima, nu poate fi la fel de incarcata chimic ca un aliment procesat ce contine materia prima respectiva. Acest lucru se intampla din cauza substantelor chimice (aditivi) adaugate in scopul imbunatatirii caracteristicilor organoleptice si conservabilitatii. Mai bine cumperi un piept de curcan sau muschi de porc si il prepari la cuptor, decat sa cumperi pastrama sau sunca de curcan sau de porc”, ne-a declarat medicul nutritionist.
Redam mai jos interviul integral cu medicul nutritionist Maria Nitescu.
Cristiana Petrariu Bota: Lumea s-a schimbat, traim intr-un mediu stresant, poluat si plin de tentatii nesanatoase. Intr-o lume aflata sub imperiul butonului “fast” (inclusiv al fast-food-urilor), care sunt principiile de baza ale unei alimentatii sanatoase?
Dr. Maria Nitescu: Intr-adevar, traim intr-o lume diferita decat cea de acum 30 de ani. Atunci, pe piata noastra, nu existau alimentele necesare unei alimentatii echilibrate, iar, daca existau, nu erau la indemana oricui. Pe vremuri era greu sa vorbesti de securitate alimentara, era dificil sa ai acces permanent la alimente cu valoare nutritiva in cantitati suficiente pentru a promova sanatatea la nivel populational. Astazi, avem o mare diversitate de alimente pe piata, fie naturale, fie procesate, ecologice sau produse in agricultura intensiva, de provenienta autohtona sau aduse din afara tarii, unele aduse chiar de la mii de kilometri distanta. Accesul populatiei la alimente nutritive are doua inconveniente: lipsa posibilitatilor financiare si lipsa informatiilor privind alimentatia sanatoasa. Cred ca nici in aceasta perioada, cand pe piata se gasesc numeroase alimente, securitatea alimentara nu este un capitol la care, noi, romanii, sa excelam, pentru ca nu avem cu totii acces, in cantitati suficiente, la alimentele cu valoare nutritiva.
Aproape nefast, moda ”fast” domina atat stilul nostru de viata, cat si alimentatia. De cele mai multe ori, este mai simplu sa-i dai copilului bani si sa il indrumi sa manance in drum spre casa, decat sa ii pregatesti o mancare sanatoasa. Ori, lasandu-l pe copil sa aleaga, va prefera fast-food, adica aditivi alimentari care, in timp, induc dependenta pentru acest tip de alimente.
Fie ca vorbim de o viata cu ritm echilibrat sau de cea dominata de butonul ”fast”, alimentatia sanatoasa are aceeasi definitie, este atat adecvata energetic si nutritional, cat si echilibrata din punct de vedere al compozitiei. Se considera ca fiind adecvata alimentatia ce asigura un aport de energie si nutrientii necesari mentinerii sanatatii. Mai mult, alimentatia echilibrata se obtine atunci cand intre nutrienti se respecta anumite proportii. Ne referim aici la proteine, glucide, lipide – macronutrienti si la vitamine si elemente minerale – micronutrienti.
Este cunoscut faptul ca nu orice produs lactat sau orice tip de carne poate fi etichetat ca sanatos, motiv ce face dificila prezentarea sintetica a unui model de alimentatie sanatoasa. Sa nu uitam ca, prin particularitatile fiecarui individ, aportul caloric difera de la persoana la persoana si, prin urmare, cantitatea de alimente ce ar trebui consumata este si ea diferita.
In varianta in care ne gandim numai la macronutrienti ne-am repezi sa consumam carne, lactate, oua, leguminoase, cereale integrale, legume si fructe, in cantitati oarecare din fiecare, crezand ca luam cat ne trebuie astfel incat sa ne asiguram aportul de energie…nu e chiar asa. Este strict necesar ca alimentatia zilnica sa aduca si micronutrientii de care avem nevoie, acest lucru se poate realiza printr-un raport judicios intre principalele grupe de alimente, astfel incat aportul total de energie sa fie adecvat fiecarui individ.
Pentru a nu apela la suplimente alimentare pentru vitamine si elemente minerale, trebuie sa avem in vedere tipurile de alimente consumate. Trebuie sa mancam mai multe portii de legume pe zi (crude si prelucrate termic), 2-3 portii de fructe, una-doua mese cu proteine de calitate superioara (proteine animale), una cu proteine vegetale (leguminoase, ciuperci) si cateva portii de cereale integrale (paine integrala, orez brun, paste integrale). Nu trebuie sa omitem cei 1,5-2 l de lichide/zi (apa, ceai, lapte, supe, cafea, apa continuta de alimente).
Cristiana Petrariu Bota: Ce inseamna securitate si siguranta alimentara?
Dr. Maria Nitescu: Securitatea si siguranta alimentara sunt doi termeni diferiti. Declaratia Summit-ului Mondial privind securitatea alimentara adoptata la Roma, in 16-18 noiembrie 2009, apreciaza ca ”securitate alimentara exista atunci cand toti oamenii, in orice moment, au acces din punct de vedere fizic, social si economic la hrana sigura si nutritionala, pentru a raspunde nevoilor si preferintelor alimentare dietetice pentru o viata activa si sanatoasa”. Termenul de siguranta alimentara se refera la riscul de imbolnavire prin consumul alimentelor, autoritatile responsabile de supravegherea si controlul sigurantei, verificand aplicarea masurilor ce se impun pentru a preveni contaminarea alimentelor pe tot parcursul lantului alimentar.
Securitatea alimentara este, pana la urma o politica a statului. Se poate constata ca exista multe categorii populationale defavorizate. Se stie ca intr-o era a tehnologiei informatiei, devine tot mai greu sa crezi ca nu suntem informati corect si la timp. Constatam insa, ca nu oricine ne poate orienta sa alegem corect alimentele astfel incat sa ne pastram sanatatea.
O alimentatie dominata de carne este nesanatoasa
Cristiana Petrariu Bota: Ce inseamna un stil de viata nesanatos? Sigur, ne referim la ce mancam, la ce bem si la ceea ce facem din zori de zi si pana tarziu in noapte, dar concret?
Dr. Maria Nitescu: Stilul de viata include comportamentele si deciziile noastre care ne pot influenta starea de sanatate, in bine sau in rau. Astfel, cand vorbim de stil de viata ne referim la alimentatie, activitate fizica, fumat, consum de alcool, somn, stres. Cu exceptia stresului, care este mai greu de evitat si controlat, restul componentelor stilului de viata reprezinta in totalitate, rezultatul deciziilor noastre. Din punct de vedere al alimentelor consumate, vorbim de o alimentatie nesanatoasa cand aceasta este dominata de carne (mai ales procesata, cum ar fi mezelurile, burgerii si alte preparate din carne de tip fast-food), branzeturi grase, cereale rafinate, bauturi racoritoare indulcite si produse zaharoase. De asemenea, alimentatia nesanatoasa este saraca in legume, fructe, cereale integrale, peste.
Alte aspecte importante sunt cele legate de aportul caloric, numarul si orarul meselor. Este complet nesanatos ca la o singura masa sau cel mult doua, in a doua parte a zilei sau chiar seara tarziu, sa mancam alimentele pentru intreaga zi.
Daca analizam si celelalte comportamente nesanatoase, respectiv sedentarismul, starea de fumator, consumul crescut de alcool si privarea voluntara de somn, alaturi de stresul profesional greu de evitat, avem imaginea de ansamblu a stilului de viata nesanatos, ce are o contributie majora la aparitia bolilor cronice netransmisibile.
Pare a fi mai simplu sa te trezesti tarziu, sa nu te preocupe micul dejun si, in graba spre serviciu sau scoala, sa iti iei un covrig (plin cu grasimi si zahar) si o sticla de bautura racoritoare. Pranzul? De cele mai multe ori uitam de el… in cel mai fericit caz rontaim niste gustari sarate, vreo patiserie, cate un fruct sau chiar o gogoasa. Cina? Va fi o bomba calorica, formata din multe alimente consistente si in cantitati greu de masurat, doar ne este foame si suntem dispusi sa mancam pe saturate. Sa nu uitam ca aceste obiceiuri alimentare sunt extrem de daunatoare sanatatii si, pentru ca ne ridicam putin de pe scaun sau nu suntem adeptii miscarii fizice, nici macar ai mersului pe jos timp de cel putin 30 de minute, ziua este complet compromisa. Ziua, saptamana, luna… Acesta este scenariul sumbru al unui stil de viata nesanatos. Si nici nu am facut referire la ce anume mancam la cina, la ce bauturi consumam si cat consumam si nici la cate tigari fumam.
Alimentatia nesanatoasa si sedentarismul duc la obezitate, diabet, boli cardiovasculare si cancer
Cristiana Petrariu Bota: Putini dintre noi constientizam, din pacate, riscurile la care ne expunem, ne este greu sa acceptam ca am putea dezvolta boli grave, unele fatale. La ce ne expunem, daca nu punem punct unui trai nesanatos?
Dr. Maria Nitescu: Alimentatia nesanatoasa si sedentarismul merg mana in mana, conducand la obezitate, diabet, dislipidemii, boli cardiovasculare, cancer cu diverse localizari, boli neurodegenerative. Fumatul este factorul de risc principal pentru cancerul pulmonar si bronhopneumopatia cronica obstructiva, dar si factor de risc important pentru afectiuni cardiovasculare, cancer cu diverse localizari (esofagian, laringian, renal, pancreatic, etc) si alte imbolnaviri. Excesul de alcool poate conduce la ciroza hepatica si cancere cu localizari digestive, afectiuni cardiovasculare, afectiuni neurologice, psihoze, malnutritie si deficiente nutritionale, etc.
Cristiana Petrariu Bota: Cum putem rezista poftelor culinare?
Dr. Maria Nitescu: Cred ca putem controla orice tentatie daca suntem motivati, daca avem niste convingeri sanatoase si, nu in ultimul rand, daca suntem informati corect si la timp. Pentru o persoana activa, cu o alimentatie echilibrata, care ajuta la mentinerea unei greutati optime, tentatiile culinare sunt mult mai usor de gestionat. Daca in cinci zile din saptamana alimentatia este sanatoasa, nu apare o problema atunci cand in celelalte doua zile apar mici abateri pentru satisfacerea unor curiozitati sau placeri culinare. Mai mult, trebuie avut in vedere faptul ca orice consum caloric suplimentar trebuie cheltuit prin mai multa miscare.
Cristiana Petrariu Bota: Cand lucrurile scapa de sub control, cel mai indicat este sa apelam la un specialist in nutritie. Cum ne poate ajuta un medic nutritionist, chiar poate face minuni?
Dr. Maria Nitescu: Medicul nutritionist este ca un GPS, ii arata pacientului cea mai buna cale pentru a ajunge la destinatia dorita – greutate optima, pastrarea sau imbunatatirea starii de sanatate. Spre deosebire de softurile prestabilite, medicul nutritionist evalueaza starea initiala de sanatate si in urma unei anamneze aprofundate, personalizeaza interventia in functie de rezultate, avand in vedere atat obiceiurile culinare anterioare, placerile si neplacerile gastronomice, cat si programul zilnic. Desigur, noi in timpul evaluarilor descoperim ce se potriveste si ce nu fiecarei persoane, avand in vedere statusul sanatatii si stilul de viata al persoanei evaluate. Orice interventie este personalizata si, in masura posibilitatilor, aceasta adaptare ar trebui sa fie facuta pe baza profilului genetic si nu numai pe baza starii actuale de sanatate.
Desi nu consideram ca facem minuni, noi, medicii nutritionisti intervenim atat prin terapia medicala nutritionala, cat si prin educatie, in stilul de viata al celor care ni se adreseaza. Asadar, nu este o minune, dar este minunat rezultatul obtinut.
Nu cumparam alimente procesate! Pana si carnea tocata este preparata cu substante chimice adaugate
Cristiana Petrariu Bota: Sa ne aplecam atentia asupra unui subiect controversat. Stim cu totii despre confuziile din industria alimentara, deseori apar situatii in care un produs este astazi considerat sanatos, insa maine aflam ca nu mai este sanatos. Cum stim ce e cu adevarat sanatos si ce nu?
Dr. Maria Nitescu: Daca ar fi dupa mine, lucrurile ar fi foarte simple, nu cumparam alimente procesate. Pana si simpla carne tocata, acum, in 90% din cazuri este carne preparata, adica are niste substante chimice adaugate. Prin urmare, trebuie sa alegem raul cel mai mic. O carne cruda proaspata, nu are cum sa fie la fel de contaminata chimic ca una procesata.
Din punct de vedere al autoritatilor, toate alimentele de pe piata sunt sigure de consum. Din punct de vedere nutritional, nu sunt la fel. In plus, o materie prima, nu poate fi la fel de incarcata chimic ca un aliment procesat ce contine materia prima respectiva. Acest lucru se intampla din cauza substantelor chimice (aditivi) adaugate in scopul imbunatatirii caracteristicilor organoleptice si conservabilitatii. Mai bine cumperi un piept de curcan sau muschi de porc si il prepari la cuptor, decat sa cumperi pastrama sau sunca de curcan sau de porc.
Pe de alta parte, trebuie sa fim mereu informati, nu orice aliment ce se vinde pe piata este si bun pentru sanatate. Poate fi sigur de consum, dar nu intotdeauna are valoare nutritiva.
Nu in ultimul rand, siguranta alimentului, trebuie sa fie mereu sub lupa autoritatilor cu competente in domeniu , Autoritatea Nationala Sanitar –Veterinara si pentru Siguranta Alimentului, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, etc. Sper ca aceste autoritati isi fac treaba. Este normal ca in timp lucrurile sa se schimbe ca urmare fireasca a dovezilor stiintifice aduse de studii. De multe ori, rezultatele acestor studii subliniaza nevoia unor modificari privind recomandarile de consum sau limitarea/interzicerea unor substante chimice.
Mancand moderat, ne pastram sanatatea
Cristiana Petrariu Bota: Ideea “moderatiei”, atat de vehiculata de nutritionisti, suna bine in teorie, dar in practica? A manca moderat inseamna a fi sanatos?
Dr. Maria Nitescu: Da! Mancand moderat, adica nici prea mult, nici prea putin, ci atat cat este necesar individului in cauza, inseamna a se pastra sanatatea. Oare cat este necesar organismului? Daca o persoana are greutatea optima si este sanatoasa, inseamna ca mananca exact cat si ce trebuie. Daca este supraponderala sau obeza, raspunsul la aceasta intrebare il da medicul nutritionist in urma unei evaluari stiintifice si pe baza istoricului medical.
Totusi, trebuie sa retinem cu totii ca vorbind despre sare, zahar, grasimi animale si alcool, ne referim la cantitati cat mai mici. A manca moderat nu inseamna neaparat si sanatos, daca alimentatia nu este echilibrata si daca nivelul de activitate fizica nu este adaptat astfel incat, sa se mentina o greutate optima.
Esenta actului de slabire nu consta in a nu manca, ci tocmai in a manca. Depinde ce mancam!
Cristiana Petrariu Bota: Putem slabi doar mancand putin?
Dr. Maria Nitescu: Pentru a obtine o scadere ponderala eficienta pe termen lung, reducerea aportului caloric trebuie combinata cu activitatea fizica si modificarea comportamentului alimentar. Alaturi de acestea, optimizarea stilului de viata este esentiala. Exercitiul fizic reprezinta principala modalitate prin care organismul consuma energie si are numeroase efecte benefice asupra sanatatii. Asocierea exercitiului fizic la dieta face ca aceasta sa fie mai eficienta, atat in privinta kilogramelor pierdute, cat si al mentinerii scaderii ponderale obtinute. Stabilirea nivelului aportului caloric trebuie facuta de nutritionist, individualizat, luand in considerare numerosi factori ce tin de starea de sanatate, obiceiuri alimentare, activitate fizica, etc.
Este util sa retinem ca o reducere insemnata a aportului caloric, adoptata in urma unei decizii neinformate, poate genera importante deficiente nutritionale de micronutrienti, poate determina malnutritie protein-calorica etc. Si totusi, vom slabi doar mancand. Esenta actului de slabire nu consta in a nu manca, ci dimpotriva in a manca. Depinde ce mancam.
Consumul excesiv de carne rosie poate favoriza cancerul de colon
Cristiana Petrariu Bota: Numeroase studii au aratat ca, in mod cert, carnea rosie si carnea procesata sunt asociate cancerului. Ca medic nutritionist, ce ne puteti spune?
Dr. Maria Nitescu: Pana in prezent studiile subliniaza asocierea intre consumul crescut de carne rosie (porc, vita, oaie) si cancerul de colon. Prin consum crescut intelegem 5 mese cu carne rosie pe saptamana, iar prin consum scazut, mai rar de o masa pe luna. De asemenea, important este si tipul produselor consumate si modalitatile de prelucrare culinara (carnea procesata, carnea afumata si carnea pregatita la gratar fiind considerate mai nesanatoase).
Exista mai multe explicatii referitoare la faptul ca un consum excesiv de carne rosie poate favoriza aparitia cancerului de colon si anume:
– procesul tehnologic de producere a diverselor sortimente de preparate din carne ce implica adaosul de aditivi alimentari, printre care nitratii de sodiu si potasiu;
– afumarea preparatelor poate genera aparitia hidrocarburilor policiclice aromatice, de asemenea recunoscute ca fiind cancerigene;
– procesul de prelucrare termica, in special la gratar, genereaza amine heterociclice cancerigene;
– asocierea este mai evidenta intre carnea rosie si cancerul de colon si din cauza compozitiei chimice a acestui tip de carne care contine mai mult hem (sange).
Am prezentat pe scurt doar cateva dintre concluziile studiilor publicate care au analizat relatia dintre consumul de carne rosie si riscul de cancer de colon. Studiile au aratat ca exista si alti factori de risc alimentar asociati cancerului de colon, cum ar fi aportul caloric crescut, consumul crescut de grasimi de origine animala, consumul foarte redus de fibre alimentare (legume si fructe).
Mamicile trebuie sa fie foarte atente la ce legume si fructe aleg pentru sugari si copiii mici
Cristiana Petrariu Bota: Tot la capitolul riscuri sunt si pesticidele. Le regasim in legume si fructe, alimente care in mod normal au rolul de a ne mentine sanatosi. Cat de daunatoare sunt si cum le putem “fenta”?
Dr. Maria Nitescu: In alimentatia zilnica, cerealele si derivatele cerealiere, legumele si fructele, trebuie sa constituie 3/4 din ”farfuria sanatoasa”. Consumul acestor alimente, poate aduce o cantitate insemnata de substante chimice ce sunt utilizate in cazul unei agriculturi intensive. Astfel, o parte din ingrasamintele chimice, ierbicidele, fungicidele si insecticidele utilizate ce prezinta un potential daunator se regaseste in farfuria noastra. Faptul ca aceste substante nu se gasesc in concentratii care sa depaseasca limitele maxime admise si sa produca efecte acute asupra sanatatii nu inseamna ca nu sunt daunatoare, pentru ca pe termen lung se acumuleaza si pot afecta sanatatea. Este greu sa evitam efectele adverse (efecte toxice hepatice, renale, metabolice, hematologice, cancerigene, neurologice, etc).
O categorie foarte vulnerabila la efectele acestor substante chimice o reprezinta copiii. Este recomandat ca mamicile sa fie foarte atente la ce legume si fructe aleg pentru sugari si copiii mici, pe cat posibil, sunt de preferat produsele ecologice.
Reducerea aportului de pesticide se poate realiza prin consum de produse autohtone si de sezon cu provenienta controlata. Acest lucru poate insemna insa o reducere a aportului de legume si fructe, atat de important pentru sanatate. Consumul diversificat de legume si fructe cu provenienta diferita, poate conduce la micsorarea cantitatii de pesticide ingerata. In cazul legumelor si fructelor ce pot fi consumate fara coaja, este recomandat sa le spalam bine la jet de apa si sa inlaturam coaja, chiar daca acest lucru inseamna si o scadere a continutului de fibre. Nu in ultimul rand, aprovizionarea cu produse din agricultura ecologica, ar insemna un aport mult mai scazut de pesticide sintetice.
Dulcele, desi ne place, prea bine nu ne face! Sa alegem iaurturile cat mai naturale si cerealele integrale fara zahar
Cristiana Petrariu Bota: Multi dintre noi ne incepem diminetile cu cereale din comert si iaurt cu diverse arome. Sunt cu adevarat sanatoase aceste produse?
Dr. Maria Nitescu: Sigur ca nu toate iaurturile si cerealele de mic dejun sunt sanatoase. Fructele conservate, aditivii, precum si zaharul adaugat, transforma un aliment nutritiv precum iaurtul natural, intr-unul mai putin bun. Acelasi lucru se intampla si cu cerealele de mic dejun in care se regasesc adaugate fructe deshidratate si zahar. Dulcele, desi ne place, prea bine nu ne face! Prin urmare, sa alegem iaurturile cat mai naturale si cerealele integrale fara zahar adaugat si fructe deshidratate.
